Mănânc ca să trăiesc sau trăiesc ca să mănânc?

Anul trecut am început o călătorie minunată de a explora relația cu mâncarea și nutriția prin intermediul journaling-ului, și de atunci am însoțit și explorat împreună cu alte 300 de femei prin scris, ce înseamnă o nutriție sănătoasă și libertatea de alegere în cadrul programului Wildfit.

Una dintre întrebările pe care le-am inclus în acest proces de journaling de o lună și jumătate este: Mănânc ca să trăiesc sau trăiesc ca să mănânc? Vă las mai jos răspunsul meu la această întrebare, m-aș bucura să citesc și răspunsurile voastre!

Mănânc ca să trăiesc. Mai mult decât atât, mănânc ca să înfloresc, să mă bucur de cea mai bună stare de sănătate, să pot gusta din plin din savoarea vieții. Mănânc ca să am energie să fac toate lucrurile pe care mi le doresc, zi de zi, pentru că sunt atât de multe lucruri de văzut, simțit, trăit, explorat, experimentat în această viață.

Mănânc ca să mă bucur de vitalitate și să am poftă de viață.

Mănânc ca să îi dau corpului meu tot ceea ce are nevoie pentru a fi în cea mai bună formă posibilă. Tot ceea ce mănânc și aleg să beau le tratez ca fiind ambrozie și nectar pentru corpul meu, pentru că acest corp minunat care mă poartă prin viață merită să primească tot ce e mai bun, la cât de mult mă ajută și tot ce reușesc să fac cu ajutorul lui.

În același timp, vreau să mă bucur de tot ceea ce mănânc, să fie sănătos, să fie gustos, să fie atractiv, și să mă bucur de fiecare îmbucătură. Masa poate să fie o plăcere, atunci când mănânc conștient, și știu că ceea ce mănânc este benefic pentru organismul meu.

Îmi amintesc ori de câte ori e nevoie că este important să mănânc încet astfel încât să simt atunci când apare senzația de sațietate și să fiu prezentă pentru fiecare textură, savoare, miros și culoare, să mănânc în liniște și cu recunoștință.

Mă întreb înainte să mănânc ceva dacă îmi este foame cu adevărat, sau ceea ce simt este foame emoțională ori sete ca mai apoi să pot decide dacă într-adevăr am nevoie să mănânc sau nu.

Mănânc ca să trăiesc și să mă bucur de viață!

În 29 noiembrie începe o nouă grupă a programului Wildfit, unde ofer acest proces de journaling ca resursă adițională pentru toată călătoria spre o nutriție conștientă și liberă. Găsiți mai multe detalii despre acest program și despre provocarea de 14 Days Reset aici https://www.wildfood90.com/wf14

Dacă îți dorești să încerci primele două săptămâni ale programului, dă-mi un semn și te vei putea înscrie gratuit.

Și acum spune-mi, tu mănânci ca să trăiești sau trăiești ca să mănânci?

P.S. Aici am luat unul dintre cele mai faine prânzuri! 🙂

Who am I?

Almost two weeks ago I was part of a sacred ceremony, having a profound experience of exploring and understanding who I am and who we all are for that matter.

Today I was walking in Lisbon, and at the train station I got down to I saw beautiful azulejos murals, I took my time to see them all, like an outdoor art gallery.

One of them could represent in images what I brought awareness to during this retreat and I find it easier to relate to this image to explain somehow what I experienced.

I realised that I identify myself with my body and mind, who I am was defined by my body and my thoughts.

First, I explored with my mind, writing in my journal, tapping into this self reflection which comes with every written word, with no censure.

Later in life I became aware of my body as well, started being more mindful, paying attention to it and this way I tought that I am coming back home to myself, where I coexist in my mind and my body.

And lastly, becoming more and more aware of my emotions, how my thoughts influence them and how I feel them in my body.

Becoming present and aware of my thoughts, feelings and sensations in my body helped me to position myself as an observer like the second circle in the image.

I am able to observe my mind and my body and thus to understand that I am not neither of them, that they are worthy and beautiful vehicles which help me experience this manifestation of life, but not who I am.

But if I am able to observe, then who is observing the observer? If I understand that I am an observer and not my mind and my body, then who is capable to see/understand this?

And then I reach the third circle, where I am not my body, nor my mind, I am not the observer knowing that I am not my body nor my mind, then who am I? I am something which cannot be described with words, cannot be explained. I simply am… I AM…

If I were to use some words, as limited as they might be, I would say that

I AM …life force in a human body.

I AM … endless, infinite counsciousness.

I AM … divine intelligence.

I AM … love.

I AM … harmony.

I AM … complete.

I AM … nothing and everything.

This makes me think of my favorite affirmations and actually the only ones I listen to.

There is so much more to explore and to understand, to feel and integrate, but the greatest joy is to be living this game of life, day after day, for as long as I am meant to.

Who are you?